Parintii au o mare influenta asupra comportamentului copiilor lor. Adica stilul nostru parental va influenta dezvoltarea copiilor. Prin urmare, este esential sa fim constienti de stilul nostru de parenting si sa incurajam parentingul care contribuie la dezvoltarea sanatoasa a copilului. Este bine cunoscut de catre educatori si psihologi ca stilurile negative parentale pot avea consecinte negative asupra dezvoltarii copiilor.
Dar… Ce sunt stilurile parentale?
Este definita ca „modul in care parintii reactioneaza si raspund la actiunile copiilor”. Stilul nostru parental este un tipar de actiuni pe care le desfasuram ca parinti si care include un set de ganduri, emotii si comportamente pe care parintii le dezvolta in jurul copiilor lor. Deoarece este o interactiune sociala, va interfera direct cu cealalta persoana.
Din acest motiv, stilurile parentale sunt esentiale pentru dezvoltarea sociala si emotionala a copiilor si care le vor conditiona bunastarea prezenta si viitoare. Adica vom conditiona ca copilul sa se simta intr-un anumit fel cu sine si cu ceilalti. Ceea ce este de o importanta vitala pentru dezvoltarea sa. La fel, le va conditiona interactiunile sociale si relatiile afective.
Stilurile parentale diferite sunt caracterizate de doi factori:
- Sensibilitate si interes: Se refera la sensibilitatea pe care parintii o manifesta fata de emotiile copiilor. Cu alte cuvinte, este vorba despre capacitatea de a-si intelege emotional copiii si de a raspunde nevoilor acestora. Un aspect important de retinut este ca este esential modul in care copilul percepe acea sensibilitate.
- Cerere si fermitate: celalalt factor fundamental este nivelul de cerere si fermitate al parintilor fata de copiii lor. Dupa cum am comentat cu factorul anterior, modul in care copilul percepe nivelul cererii este important.
Stiluri parentale
1. Parintii autoritari
Sunt parinti care se caracterizeaza prin a avea un nivel ridicat de cerere si control. Cu toate acestea, ele transmit putina afectiune. Adica sunt foarte reci. Caracteristicile fundamentale sunt:
- Ei stabilesc reguli fara a tine cont de nevoile copilului.
- Ei cred ca daca vor crea mai multa frica, vor avea mai mult respect pentru ei.
- Sunt foarte rigidi si inflexibili in respectarea regulilor.
- Ei isi impun solutiile problematice. In loc sa cauti solutii comune cu ei.
- Le este frica sa nu piarda controlul, ceea ce ii face sa tipe, sa ameninte etc.
- Fraza preferata: „Pentru ca asa spun”.
- Pro: Copiii tind sa munceasca din greu la scoala, sunt ascultatori si tind sa fie mici necajitori.
- Contra: De obicei manifesta o stima de sine scazuta si dificultati in relatiile sociale.
2. Parintii supraprotectori sau permisivi
Sunt parinti care manifesta multa afectiune fata de copiii lor. Cu toate acestea, ele arata de obicei multa flexibilitate sau cerere mica cu ei. Ele sunt caracterizate prin:
- De obicei nu tin limite si sunt flexibili cu reguli, consecinte sau pedepse.
- Nu le permit copiilor sa depaseasca problemele, ei sunt cei care isi rezolva dificultatile/problemele/obstacolele, indepartand toate pietrele din calea lor.
- De obicei nu dau dovada de claritate in liniile directoare care le sunt date, incercand sa rationeze excesiv cu ele.
- Nu promoveaza autonomia.
- Ei cedeaza conflictelor cu copiii lor.
- Ele incurajeaza egocentrismul.
- Fraza preferata: „Orice vrei, iubirea mea”.
- Pro: Sunt copii cu stima de sine ridicata si sunt sociabili.
- Contra: Performanta scolara poate fi afectata si au tendinta de a „prinde mai multe necazuri”.
3. Parintii neglijenti
Aceste tipuri de parinti nu transmit afectiune si sunt foarte reci. De obicei, ele nu transmit cerere sau control. Acesti parinti simt ca copilul lor este o pacoste, iar singurul lucru care conteaza pentru ei este ca nu ii deranjeaza. Ele prezinta urmatoarele caracteristici:
- Sunt foarte concentrati pe propriile lor probleme. Si nu au timp sa satisfaca nevoile copilului lor.
- De obicei nu impun limite.
- Sunt ostili si agresivi in modul in care comunica cu ei.
- Ei nu exprima ceea ce simt pentru copilul lor si nu transmit afectiune si caldura.
- Fraza preferata: „Lasa-l sa faca ce vrea”.
- Pro: Nu exista multi „pro”. Daca copilul are un caracter foarte marcat, poate deveni o persoana foarte independenta, una dintre cei care „se fac”.
- Contra: performante scolare slabe sau mediocre, prezinta deficiente emotionale si cognitive. Ei manifesta de obicei putine abilitati sociale, relatii de dependenta sau putine relatii.
4. Parinti democrati
Sunt parinti care stiu sa echilibreze afectiunea si afectiunea pe care le transmit copilului, impreuna cu o cerere si un control adecvat. Ele sunt caracterizate prin:
- Ei stabilesc reguli si limite clare fara a le negocia cu copiii lor. Cu toate acestea, consecintele si pedepsele sunt proportionale si adecvate in functie de situatie.
- Ele promoveaza copilul sa fie autonom si independent.
- Au o comunicare fluida cu copiii lor.
- Ele transmit incredere.
- Ei nu rezolva problemele copiilor, ci ii incurajeaza sa le rezolve singuri.
- Ei presupun ca deciziile lor ar putea sa nu fie corecte si sunt capabili sa le rectifice.
- Ei mentin o prezenta afectiva puternica.
- Ei stabilesc ierarhii, dar sunt deschisi la dialog si la ratiune cu copiii lor.
- Citat preferat: „Vezi de ce trebuie sa urmezi regulile, draga?
- Pro: copii cu performante scolare bune si stima de sine adecvata, independenti, foarte competenti la nivel social si instrumental, prezinta de obicei putine probleme de comportament.
- Contra: Putine!!!
Articolele stiintifice si expertii identifica modelul democratic drept „cel mai bun”. Cu toate acestea, este cel mai complicat; intrucat echilibrul intr-o educatie care imbina o educatie cu limite si cu o doza de receptivitate nu este usor de realizat.
Retineti ca nimeni nu este „100%” intr-un model, toti oscilam intre o extrema si cealalta, incercand sa nu ne pierdem drumul. In plus, copiii au si propria lor personalitate, la bine si la rau, iar felul lor de a fi nu depinde exclusiv de noi. Daca aveti intrebari, amintiti-va ca ne puteti contacta.
