Ce arestari s-au facut cu privire la explozia podului care leaga Rusia de Crimeea?

- Advertisement -spot_imgspot_img
- Advertisement -spot_imgspot_img
Rusia spune ca a retinut opt ​​persoane in legatura cu explozia de pe un pod cheie care leaga Rusia de Crimeea.

Serviciul sau de securitate FSB a declarat ca cinci dintre cei retinuti erau rusi, in timp ce ceilalti erau ucraineni si armeni.

Se spune ca Kievul s-a aflat in spatele atacului, dar un oficial ucrainean a descris ancheta Rusiei drept „prostii”.

Vestea a venit cand cel putin sapte persoane au fost ucise intr-un atac asupra unei piete din orasul de est Avdiivka.

Seful militar regional al Donetk, Pavlo Kyrylenko, a declarat ca lovitura din orasul controlat de ucrainean a avut loc intr-o perioada aglomerata, adaugand ca cel putin alti opt au fost raniti.

El le-a sfatuit pe toti locuitorii din regiunea, care este partial ocupata de rusi, sa evacueze.

In alta parte, trei persoane, inclusiv o fetita de sase ani, au fost grav ranite de bombardamente la Nikopol, in regiunea Dnipropetrovsk, a declarat un purtator de cuvant al prezidentiei ucrainene.

Ministerul ucrainean pentru situatii de urgenta a raportat ca mai multe rachete S-300 au cazut in si in jurul orasului Zaporizhzhia, una dintre ele distrugand o cladire rezidentiala intr-o suburbie. Se spunea ca o familie a fost scoasa din epava.

Intre timp, s-a declarat ca s-au auzit cinci explozii in Herson, unul dintre cele mai mari orase aflate sub ocupatia rusa, in timp ce au existat rapoarte neconfirmate conform carora sistemul de aparare aeriana din orasul din sud a fost activat.

El a spus ca nu este clar ce a declansat exploziile.

Armata ucraineana a declarat ca trupele sale isi continua avansul in regiune, cucerind alte cinci asezari.

„Structuri false”

Explozia de pe podul Crimeei a fost o lovitura simbolica puternica pentru presedintele rus Vladimir Putin, care a deschis podul in 2018, la patru ani dupa anexarea Crimeei de catre Rusia.

Presedintele Vladimir Putin a numit-o un „act de terorism” care vizeaza distrugerea unei piese de importanta critica a infrastructurii civile a Rusiei.

Oficialii FSB au spus ca explozia a fost organizata de „Directia principala de informatii a Ministerului ucrainean al Apararii, seful acesteia Kyrylo Budanov, personalul si agentii sai”.

Ei au sustinut ca explozivii au fost ascunsi in role de folie de plastic si transportati pe o ruta giratorie din portul ucrainean Odesa – mai intai pe mare pana in Bulgaria, apoi in Georgia si apoi condusi cu un camion pe uscat in Rusia, prin Armenia.

Dar un purtator de cuvant al directiei, Andriy Yusov, a respins acuzatiile rusesti.

„Toate activitatile FSB si ale Comitetului de ancheta [Rusia] sunt o prostie”, a spus el presei ucrainene. „Sunt structuri false care servesc regimul Putin, asa ca cu siguranta nu vom comenta ultimele lor anunturi”.

Fortele ruse au ripostat luni cu un val de lovituri cu rachete in toata tara, inclusiv in centrul Kievului, ucigand 19 persoane.

Intrebat daca obiectivele operatiunii militare speciale a Rusiei – ceea ce Moscova numeste invazia sa – au ramas aceleasi, purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus ca sunt „exact aceleasi”.

„Aceste obiective devin mai relevante doar pe fundalul actiunilor regimului ucrainean”, a spus el.

In februarie, cand a lansat invazia, dl Putin a cerut „demilitarizarea si denazificarea” Ucrainei, termeni pe care ii foloseste pentru rasturnarea autoritatilor ucrainene, pe care Moscova le considera fara temei „fasciste”.

Dupa mai multe lovituri de marti, presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut tarilor sa loveasca Moscova cu mai multe sanctiuni ca raspuns la „un nou val de teroare”.

Apelurile au venit dupa ce s-a intalnit cu grupul de natiuni G7 pentru discutii virtuale de urgenta.

Blocul – care este format din Canada, Franta, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie si SUA – a promis ca va continua sa ofere sprijin „financiar, umanitar, militar, diplomatic si legal” tarii sale „atat timp cat este nevoie”.

NATO a mai spus ca va fi alaturi de Ucraina atata timp cat va fi necesar, deoarece ministrii se aduna pentru doua zile de discutii la Bruxelles.

Secretarul general al blocului, Jens Stoltenberg, a declarat ca alianta trebuie sa-si extinda furnizarea de aparare aeriana catre Ucraina, cu sisteme atat cu raza lunga, cat si cu raza scurta pentru a face fata rachetelor balistice, rachetelor de croaziera si dronelor.

Separat, seful Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA), Rafael Grossi, a scris pe Twitter ca centrala nucleara Zaporizhzhia, ocupata de rusi, a pierdut energie externa pentru a doua oara in cinci zile, iar generatoarele diesel de rezerva au fost pornite.

„Aceasta pierdere repetata a puterii in afara amplasamentului #ZNPP este o evolutie profund ingrijoratoare si subliniaza necesitatea urgenta a unei zone de protectie si siguranta nucleara in jurul santierului”, a adaugat el.

De asemenea, agentia nucleara ucraineana Enerhoatom a declarat intr-o postare pe Telegram ca autoritatile ruse de la centrala, cea mai mare din Europa, nu ii permit sa livreze provizii proaspete de motorina.

Moscova a confiscat complexul masiv in martie, dar si-a pastrat personalul ucrainean. Atat Ucraina, cat si Rusia se acuza reciproc ca au bombardat in mod repetat planta, pe fondul ingrijorarii globale ca acest lucru ar putea duce la un incident major de radiatii in Europa.

- Advertisement -spot_imgspot_img
Latest news
- Advertisement -spot_img
Related news
- Advertisement -spot_img