ȘTIRI:

PROGRAM DE GUVERNARE



Partidul Socialist Român

Partidul Socialist Român (PSR) a fost fondat în 2003 sub numele de Partidul Alianța Socialistă (PAS) de către foști membri ai Partidului Socialist al Muncii (PSM), care au fost nemulțumiți de absorbția acestuia de către Partidul Social Democrat (PSD). În ianuarie 2014, PAS a fuzionat cu Alternativa Socialistă, formând Partidul Alternativa Socialistă. Pe 30 aprilie 2015, Partidul Alternativa Socialistă devine Partidul Socialist Român.

Rezumatul Programului de Guvernare

Partidul militează pentru înfăptuirea în România a modelului socialist de dezvoltare durabilă pe baza Statului socialist de drept şi a Economiei socialiste de piaţă.

Obiectivele programului de guvernare

Nu există obiective măsurabile.

Constituție

  • Realizarea şi consolidarea în România a statului socialist de drept.
  • Statul îşi va dezvolta puternic rolul economic: va asigura planificarea strategică a activităţii economice; va reglementa şi coordona activitatea economică; va deveni un important actor economic – va deţine în proprietate şi va administra toate resursele naturale ale ţării şi ramurile strategice ale economiei.
  • Bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental trebuie să facă obiectul exclusiv al proprietății publice.

Justiție și anticorupție

  • Vor fi confiscate averile ilicite dobândite prin jefuirea avutului public, prin privatizări sau retrocedări frauduloase.
  • Modernizarea şi mai ales depolitizarea reală şi efectivă a administraţiei publice, în vederea unei mai bune funcţionări a acesteia în beneficiul obştii, prin stabilirea unor raporturi de respect şi de sprijin reciproc între cetăţeni şi stat, concomitent cu măsuri severe împotriva corupţiei şi birocraţiei.

Politică fiscală

  • Se va avea în vedere o politică a impozitului pe profit şi a dobânzilor care să stimuleze investiţiile şi producţia, însoţită de o fiscalitate care să stimuleze firmele şi cetăţenii cu venituri mici şi mijlocii, să creeze condiţiile favorabile pentru sporirea consumului şi a producţiei autohtone. Statului trebuie să-i revină, în acest context, un rol mai accentuat în formarea şi funcţionalitatea pieţelor, în prevenirea formării preţurilor de monopol şi speculative, în asigurarea disciplinei contractuale şi fiscale etc.
  • Adoptarea de către stat a unor politici de facilităţi financiare, inclusiv subvenţii de sprijinire a producătorilor în folosirea metodelor manageriale moderne şi a tehnologiilor corespunzătoare în scopul utilizării cu maximă eficienţă a întregului fond funciar.
  • Totodată, el are în vedere dezvoltarea în teritoriu, în ajutorul producătorului, a unor reţele de bănci de credit agricol şi de asigurări necesare în cazul unor calamităţi naturale, precum şi a unui sistem eficient şi operativ de achiziţie şi desfacere a produselor agricole.
  • Promovarea unor politici financiar-fiscale şi de credit care să permită producătorilor industriali şi agricoli demararea unor raporturi economice reciproc avantajoase.
  • Creşterea şi stabilizarea puterii reale de cumpărare, prin adoptarea de măsuri antiinflaţioniste şi antispeculative, pentru aplicarea unui sistem de impozitare progresivă a veniturilor, precum şi corelarea sistemului de indexare a veniturilor băneşti ale populaţiei cu evoluţia preţurilor la produsele şi serviciile de primă necesitate, cu evoluţia cursurilor de schimb şi cu performanţele economiei româneşti.
  • Statul are datoria să adopte măsuri de îmbunătăţire a protecţiei sociale şi de perfecţionare a mecanismelor de distribuire a rezultatelor economice, în scopul asigurării unui minim de trai decent pentru categoriile de populaţie vulnerabile şi defavorizate – şomeri, familiile cu mulţi copii şi cele monoparentale, tinerii, pensionarii, bătrânii singuri, persoanele cu handicap, orfanii, copiii străzii, văduvele şi invalizii de război. În acest sens sunt necesare adoptarea unei fiscalităţi adecvate, sporirea eficienţei instituţiilor responsabile cu protecţia acestor categorii, o aşezare funcţională a lor în teritoriu, precum şi crearea unor noi forme de asistenţă socială.
  • Stimularea capitalului autohton, precum şi sprijinirea cu prioritate a sectoarelor producătoare de bunuri şi de servicii, prin aplicarea de fiscalităţi diferenţiate, progresive şi flexibile. Se va avea în vedere o politică a impozitului pe profit şi a dobânzilor care să stimuleze investiţiile şi producţia, însoţită de o fiscalitate care să stimuleze firmele şi cetăţenii cu venituri mici şi mijlocii, și care să creeze condiţiile favorabile pentru sporirea consumului şi a producţiei autohtone.

Mediul de afaceri

  • Parteneriat social eficient între sindicate, patronate şi guvern.
  • Asigurarea unui loc de muncă fiecărui absolvent al unei forme de învăţământ, precum şi acordarea de către stat a unor facilităţi tinerelor familii pentru întemeierea unui cămin propriu.
  • Aplicarea fermă a prevederilor legale în domeniul încadrării în muncă şi al drepturilor salariale, al perfecţionării cadrului juridic şi instituţional menit să acorde femeilor egalitatea şanselor.
  • Economia socialistă de piaţă va fi un sistem social economic bazat pe pluralismul formelor de proprietate asupra mijloacelor de producţie, în care, în timp ce întreprinzătorii îşi desfăşoară liber activitatea economică, statul are obligația să intervină activ pentru prevenirea şi corectarea derapajelor şi disfuncţionalităţilor ce sunt generate de raportul dintre cerere şi ofertă sau de comportamentul speculativ al actorilor economici; veniturile statului se vor redistribui în beneficiul tuturor cetăţenilor. 
  • Economia bazată pe proprietatea publică ce concurează pe picior de egalitate şi se stimulează reciproc cu economiile bazate pe proprietatea particulară (individuală, colectivă, cooperatistă).
  • Necesitatea refacerii proprietăţii publice în sectoarele strategice ale economiei naţionale.
  • Statului trebuie să-i revină un rol mai accentuat în formarea şi funcţionalitatea pieţelor, în prevenirea formării preţurilor de monopol şi speculative, în asigurarea disciplinei contractuale şi fiscale etc.
  • Politica susţinută de ocupare a forţei de muncă, orientată în concordanţă cu cerinţele unei creşteri economice sănătoase şi cu combaterea activă a sărăciei şi şomajului. În concepţia PSR, statul trebuie să acţioneze în mod consecvent pentru garantarea locurilor de muncă, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a protecţiei sociale a muncii, oferind cetăţenilor săi posibilitatea de a munci, de a-şi câştiga existenţa prin efort propriu în funcţie de pregătire, capacitate şi performanţă.
  • Statul trebuie să asigure stimularea şi protejarea industriei româneşti, sporirea gradului ei de performanţă, prin aplicarea unor programe naţionale de restructurare şi de dezvoltare a unităţilor mici, mijlocii şi mari, având ca obiective prioritare retehnologizarea, modernizarea infrastructurilor, informatizarea, ridicarea calităţii produselor, sporirea competenţei manageriale, încurajarea iniţiativei economice şi stimularea cererii.
  • Dezvoltarea zonelor naţionale şi locale de interes turistic, valorificarea eficientă a reţelei hoteliere, îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor conexe, precum şi sprijinirea financiară şi logistică a iniţiativelor specifice ale locuitorilor din aceste zone. Este necesară realizarea unor reţele turistice accesibile tuturor categoriilor populaţiei, odată cu promovarea unor forme variate de organizare a turismului – turismul balnear, agroturismul, ecoturismul etc., cu facilităţi şi reduceri de preţuri pentru copii, tineret, pensionari şi familii cu venituri mici.
  • Salarizare făcută în concordanţă cu cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii depuse.
  • Redimensionarea veniturilor minime şi îndeosebi a salariului minim garantat, pe baza aprecierii corecte a nevoilor esenţiale şi în corelaţie directă cu preţurile produselor şi serviciilor strict necesare unui trai decent individual şi familial.
  • Obligativitatea statului de a asigura fiecărui cetăţean, în funcţie de capacitatea sa fizică şi intelectuală, dar şi de opţiunea liber exprimată, un loc de muncă.
  • Creşterea şi stabilizarea puterii reale de cumpărare, prin adoptarea de măsuri antiinflaţioniste şi antispeculative, pentru aplicarea unui sistem de impozitare progresivă a veniturilor, precum şi corelarea sistemului de indexare a veniturilor băneşti ale populaţiei cu evoluţia preţurilor la produsele şi serviciile de primă necesitate, cu evoluţia cursurilor de schimb şi cu performanţele economiei româneşti.
  • Stimularea capitalului autohton, precum şi sprijinirea cu prioritate a sectoarelor producătoare de bunuri şi de servicii, prin aplicarea de fiscalităţi diferenţiate, progresive şi flexibile. Se va avea în vedere o politică a impozitului pe profit şi a dobânzilor care să stimuleze investiţiile şi producţia, însoţită de o fiscalitate care să stimuleze firmele şi cetăţenii cu venituri mici şi mijlocii, și care să creeze condiţiile favorabile pentru sporirea consumului şi a producţiei autohtone.

Infrastructură

  • Restabilirea prin lege a dreptului statului de acţionar strategic, fundamentarea unei reţele minim necesare de societăţi / companii strategice, care să includă, în mod obligatoriu, societăţile ce deţin şi exploatează resursele naturale; căi şi mijloace de transport rutier, feroviar, aerian şi naval.
  • Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii transporturilor feroviare la un nivel de calitate cerut de standardele actuale şi viitoare. O atenţie deosebită trebuie să se acorde magistralelor feroviare care asigură participarea României în circuitul economic european şi mondial.
  • Alocarea resurselor cerute de dezvoltarea infrastructurii transporturilor rutiere, pentru care să se elaboreze un amplu program de modernizare a şoselelor de interes judeţean şi naţional, odată cu realizarea unei reţele de autostrăzi care să facă posibilă valorificarea cât mai eficientă a poziţiei geostrategice a României, aflată la intersecţia marilor magistrale EST-VEST şi NORD-SUD.
  • Redresarea situaţiei transporturilor navale şi aeriene, domenii în care nu numai că România dispune de tradiţie şi de specialişti de valoare, dar acestea pot şi trebuie să fie structuri viabile într-o economie performantă.
     

Dezvoltare regională

  • Consolidarea democraţiei politice şi economice la nivel local prin sporirea autonomiei administrative fără a se diminua unitatea şi suveranitatea naţional-statală.

Agricultură

  • Fondul funciar agricol şi forestier, resursele de apă, piscicole şi de vânat – factori de importanţă naţională, indiferent de forma de proprietate. Orice intervenţie asupra acestor resurse naturale se cere a fi efectuată din perspectiva strategică a conservării, protejării şi potenţării capacităţilor productive ale terenurilor agricole şi ale mediului ambiant.
  • Fermele agricole să ajungă la dimensiuni adecvate unor exploataţii agroindustriale organizate şi administrate pe principii şi cu metode moderne, care să ducă la obţinerea unor producţii maxime apte de a asigura atât securitatea alimentară a ţării, cât şi disponibilităţile pentru export.
  • Garantarea dreptului de proprietate asupra pământului (indiferent de ce fel ar fi ea), consolidarea gospodăriilor individuale şi transformarea lor în ferme eficiente.
  • Refacerea, fortificarea şi valorificarea potenţialului de cercetare ştiinţifică în domeniul agriculturii care să producă şi să asigure material săditor şi zootehnic de mare productivitate. Pe lângă unităţile de cercetare ştiinţifică vor putea funcţiona unităţi cu capital de stat sau mixt, agricole şi zootehnice, producătoare de produse agricole care să realizeze un important echilibru al pieţei de produse agricole, să influenţeze favorabil nivelul preţurilor şi să contribuie la aprovizionarea populaţiei.
  • Adoptarea de către stat a unor politici de facilităţi financiare, inclusiv subvenţii de sprijinire a producătorilor în folosirea metodelor manageriale moderne şi a tehnologiilor corespunzătoare în scopul utilizării cu maximă eficienţă a întregului fond funciar.
  • Dezvoltarea în teritoriu, în ajutorul producătorului, a unor reţele de bănci de credit agricol şi de asigurări necesare în cazul unor calamităţi naturale, precum şi a unui sistem eficient şi operativ de achiziţie şi desfacere a produselor agricole.
  • Promovarea unor politici financiar-fiscale şi de credit care să permită producătorilor industriali şi agricoli demararea unor raporturi economice reciproc avantajoase.
     

Energie și resurse naturale

  • Pentru a-şi asigura resursele necesare, statul îşi va dezvolta puternic rolul economic: va asigura planificarea strategică a activităţii economice; va reglementa şi coordona activitatea economică; va deveni un important actor economic – va deţine în proprietate şi va administra toate resursele naturale ale ţării şi ramurile strategice ale economiei. Vor fi confiscate averile ilicite dobândite prin jefuirea avutului public, prin privatizări sau retrocedări frauduloase.
  • Restabilirea prin lege a dreptului statului de acţionar strategic, fundamentarea unei reţele minim necesare de societăţi / companii strategice, care să includă, în mod obligatoriu, societăţile ce deţin şi exploatează resursele naturale.
  • Bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental trebuie să facă obiectul exclusiv al proprietății publice. Exploatarea resurselor naturale trebuie să fie făcută numai în concordanță cu interesul național.
  • Conservarea resurselor naturale, a bogăţiilor solului şi subsolului şi exploatarea lor numai în beneficiul poporului român.
     

Protecția mediului înconjurător

  • Asigurarea independenţei energetice, utilizarea resurselor regenerabile, ecologice de energie, în principal prin utilizarea potenţialului de cercetare existent şi a realizărilor sale deosebite, încă nevalorificate.
  • Fondul funciar agricol şi forestier, resursele de apă, piscicole şi de vânat – factori de importanţă naţională, indiferent de forma de proprietate. Orice intervenţie asupra acestor resurse naturale se cere a fi efectuată din perspectiva strategică a conservării, protejării şi potenţării capacităţilor productive ale terenurilor agricole şi ale mediului ambiant.
  • Gestionarea raţională a resurselor naturale, prin protejarea solului împotriva eroziunii, combaterea poluării apelor şi a aerului, conservarea şi mărirea fondului forestier sunt obiective strategice naţionale, obiective care trebuie să fie încorporate în politicile sociale, educative şi culturale.
  • Reabilitarea zonelor afectate de poluare sau de exploatarea iraţională, utilizarea tehnologiilor ecologice, nepoluante şi reciclarea deşeurilor.

Sănătate

  • Funcţiile executive să fie amplificate şi completate cu funcţiile sociale de tip socialist, respectiv gratuitatea reţelei sanitare.
  • Statul este răspunzător pentru crearea condiţiilor optime necesare dezvoltării unui sistem public de sănătate prin care să asigure servicii medicale gratuite și de calitate pentru fiecare cetăţean al României.
  • Modernizarea reţelei sanitare, reevaluarea sistemului medicilor de familie, a medicinii muncii, crearea şi consolidarea unei reţele sociale publice de sănătate, care să lucreze în regim de gratuitate, concomitent cu măsuri capabile să îmbunătăţească starea generală de sănătate şi să conducă la creşterea speranţei de viaţă.
  • Ameliorarea condiţiilor de lucru şi retribuire ale personalului medico-sanitar, în măsură să-i confere un statut demn în societate.
  • Promovarea susţinută a medicinii preventive, prin adoptarea unei legislaţii adecvate, urmărirea aplicării stricte a normelor sanitare şi de igienă şi prin asigurarea gratuităţii tratamentului medical.

Educație

  • Funcţiile executive să fie amplificate şi completate cu funcţiile sociale de tip socialist, respectiv gratuitatea învăţământului.
  • Programe destinate formării şi dezvoltării competenţelor tinerilor în toate domeniile, asigurând îmbunătăţirea sistemului de burse şi facilităţi, a condiţiilor de învăţătură, de muncă şi de locuit ale acestora.
  • Asigurarea unui loc de muncă fiecărui absolvent al unei forme de învăţământ.
  • Gratuitatea întregului proces instructiv-educativ în instituţiile publice de învăţământ şi pentru refacerea reţelei rurale de învăţământ. Prelungirea învăţământului obligatoriu la 12 ani, ceea ce presupune generalizarea învăţământului liceal, în conformitate cu tendinţele existente pe plan mondial.
  • Reconsiderarea rolului corpului didactic de toate gradele, în sensul recunoaşterii importanţei sociale a muncii acestuia, prin ameliorarea condiţiilor de lucru, retribuire şi acordarea altor facilităţi.
  • Folosirea limbii materne pentru minorităţile naţionale, concomitent însă cu învăţarea limbii şi culturii române.
  • Implicarea susţinută a statului în dezvoltarea complexelor sportive, crearea de cluburi şi asociaţii sportive, asigurarea bazei materiale specifice în unităţile de învăţământ şi pregătirea corespunzătoare a cadrelor de specialitate.

Cultură și culte

  • Biserica a reprezentat în decursul istoriei ţării un factor de identitate culturală, de conservare a tradiţiilor şi a spiritualităţii naţionale, de promovare a ideilor de pace, egalitate şi dreptate, a intereselor statului şi poporului român.
  • Libertatea creaţiei este o condiţie indispensabilă pentru dezvoltarea culturii, şi ea nu poate fi deplină în lipsa unor condiţii materiale şi sociale adecvate, fapt pentru care optează atât pentru o politică de dezvoltare şi modernizare a bazei materiale a culturii din sectorul publi, inclusiv prin redarea destinaţiei iniţiale a aşezămintelor cultural, precum şi de sprijinire a creatorilor de valori cultural artistice prin finanţări, premii, burse şi alte forme de stimulare, cât şi pentru respectarea proprietăţii intelectuale pe plan naţional şi internaţional.
  • Acordarea unei atenţii sporite protecţiei publicului faţǎ de proliferarea pornografiei şi a apologiei violenţei.
  • Respinge mass-media care promovează defăimarea omului, a ţării şi a naţiunii, violenţa, conflictele, ura naţională şi concepţiile rasiste, xenofobe, bazate pe exclusivism şi separatism economic, etnic, religios, cultural etc., încălcând normele deontologice.

Politici sociale

  • Dezvoltarea dialogului social, a cooperării cu sindicatele, cu celelalte structuri ale societăţii civile, organizaţiile de tineret, de femei, de pensionari sau alte categorii socio-profesionale, organizaţii de caritate şi de protecţie a mediului, biserica ortodoxă, celelalte biserici şi culte.
  • Colaborarea cu sindicatele, încurajarea şi susţinerea acţiunilor lor în sprijinul drepturilor legitime.
  • Programe destinate formării şi dezvoltării competenţelor tinerilor în toate domeniile, asigurând îmbunătăţirea sistemului de burse şi facilităţi, a condiţiilor de învăţătură, de muncă şi de locuit ale acestora.
  • Promovarea femeilor, astfel încât să se realizeze în fapt un statut de egalitate al femeii şi bărbatului în societate şi în familie.
  • Asigurarea reprezentării corespunzătoare a femeilor în structurile de decizie, la toate nivelele societăţii. Eliminarea oricăror practici discriminatorii, ilegale, pe criterii de sex, precum şi combaterea violenţei, abuzurilor şi exploatării sexuale la care sunt supuse femeile. Aplicarea fermă a prevederilor legale în domeniul încadrării în muncă şi al drepturilor salariale, al perfecţionării cadrului juridic şi instituţional menit să acorde femeilor egalitatea şanselor.
  • Creşterea ponderii timpului liber acordat vieţii de familie, activităţilor culturale şi sociale, refacerii capacităţii de muncă.
  • Statul trebuie să acţioneze în mod consecvent pentru garantarea locurilor de muncă, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a protecţiei sociale a muncii, oferind cetăţenilor săi posibilitatea de a munci, de a-şi câştiga existenţa prin efort propriu în funcţie de pregătire, capacitate şi performanţă.
  • Statul are datoria să adopte măsuri de îmbunătăţire a protecţiei sociale şi de perfecţionare a mecanismelor de distribuire a rezultatelor economice, în scopul asigurării unui minim de trai decent pentru categoriile de populaţie vulnerabile şi defavorizate – şomerii, familiile cu mulţi copii şi cele monoparentale, tinerii, pensionarii, bătrânii singuri, persoanele cu handicap, orfanii, copiii străzii, văduvele şi invalizii de război.
  • Crearea unor noi forme de asistenţă socială.
  • Asigurarea unui loc de muncă fiecărui absolvent al unei forme de învăţământ, precum şi acordarea de către stat a unor facilităţi tinerelor familii pentru întemeierea unui cămin propriu.
  • Statul este obligat să constituie un fond naţional de locuinţe prin care să asigure o locuinţă decentă fiecărei familii sau persoane aflate în imposibilitatea de a şi-o asigura din resursele proprii.
  • Reformarea sistemului de pensii, pentru ca unui nivel echivalent de încadrare, salariu şi vechime în muncă să-i corespundă un nivel echivalent şi actualizat al pensiilor. Creşterea reală a pensiilor şi evoluţia echitabilă a raportului dintre acestea şi salarii, precum şi indexarea periodică a pensiilor.

Administrație publică

  • Modernizarea şi mai ales depolitizarea reală şi efectivă a administraţiei publice, în vederea unei mai bune funcţionări a acesteia în beneficiul obştii, prin stabilirea unor raporturi de respect şi de sprijin reciproc între cetăţeni şi stat, concomitent cu măsuri severe împotriva corupţiei şi birocraţiei.
  • Reforma administraţiei publice presupune creşterea autonomiei şi responsabilităţii comunităţilor locale în gestionarea şi administrarea resurselor proprii ca o condiţie a înlăturării centralismului excesiv şi dirijismului clientelar, prin aplicarea principiilor autoconducerii, autogestiunii şi autofinanţării.
  • Îmbunătăţirea activităţii organismelor publice însărcinate cu controlul calităţii produselor şi serviciilor, concomitent cu perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional referitor la obţinerea de despăgubiri pentru eventualele prejudicii suferite şi a aplicării de sancţiuni potrivite împotriva celor care le cauzează.

Guvernare deschisă

Nu există informaţii disponibile în program.

Diaspora

  • Dezvoltarea şi strângerea legăturilor cu toţi românii din afara graniţelor ţării, pentru păstrarea şi afirmarea identităţii lor naţionale, culturale şi spirituale, pentru o politică activă de promovare a imaginii României în lume şi de includere prin mijloace adecvate a valorilor civilizaţiei, culturii şi spiritualităţii naţionale româneşti în circuitul universal de valori.
     

Cercetare și inovație

  • Refacerea, fortificarea şi valorificarea potenţialului de cercetare ştiinţifică în domeniul agriculturii, care să producă şi să asigure material săditor şi zootehnic de mare productivitate.
  • Pe lângă unităţile de cercetare ştiinţifică vor putea funcţiona unităţi cu capital de stat sau mixt.
  • Stimularea cercetării în sectoarele de vârf ale progresului tehnico-ştiinţific, activizarea sistemului de cercetare, precizarea statutului personalului din cercetare şi asigurarea condiţiilor materiale şi morale, astfel încât să împiedice exodul de inteligenţă şi creativitate românească peste hotare.
  • Dezvoltarea prioritară a infrastructurilor societăţii informaţionale, în măsură să potenţeze întreaga viaţă economică, socială, cultural-educativă şi democratică din România.

Securitate națională

  • Capacitatea de apărare a ţării trebuie să fie o prioritate: modernizarea înzestrării şi continuarea procesului de ridicare a gradului de pregătire al armatei, prin refacerea, dezvoltarea şi utilizarea eficientă a potenţialului de producţie al industriei de apărare şi al cercetării ştiinţifice în domeniu.
  • PSR se pronunţă împotriva blocurilor militare, apartenenţei la blocurile militare, războaielor de ocupaţie şi pentru abţinerea de la implicarea efectivelor militare româneşti în orice tip de conflict.
  • Chiar în condiţiile apartenenţei la NATO, PSR se pronunţă împotriva trimiterii de trupe româneşti în afara graniţelor ţării şi, respectând acelaşi principiu, împotriva prezenţei de trupe străine în interiorul hotarelor României, împotriva bazelor străine în România.
  • Modernizarea instituţiilor de siguranţă naţională şi asigurare a ordinii publice, pentru a atinge un înalt grad de profesionalism al personalului acestora, astfel încât să-şi poată îndeplini în condiţii optime atribuţiile ce le revin în societate, având în vedere că acestea reprezintă un factor de echilibru şi de stabilitate socială.
  • Aplicarea unui amplu program de pregătire a populaţiei pentru apărare naţională, dar şi pentru apărarea împotriva dezastrelor naturale.

Politici externe

  • O Europă formată din ţări egale în drepturi şi suverane, o Europă a naţiunilor cu identităţile lor specifice naţionale.
  • Poziționare în NATO: PSR se pronunţă împotriva blocurilor militare, apartenenţei la blocurile militare, războaielor de ocupaţie şi pentru abţinerea de la implicarea efectivelor militare româneşti în orice tip de conflict. Chiar în condiţiile apartenenţei la NATO, PSR se pronunţă împotriva trimiterii de trupe româneşti în afara graniţelor ţării şi, respectând acelaşi principiu, împotriva prezenţei de trupe străine în interiorul hotarelor României, împotriva bazelor străine în România.
  • Eliminarea violenţei din relaţiile internaţionale, pentru rezolvarea diferendelor exclusiv prin mijloace paşnice, pentru continuarea eforturilor în vederea realizării dezarmării şi a controlului armamentelor, pentru înţelegere şi conlucrare între toate statele lumii, în beneficiul progresului umanităţii.
  • Dezvoltarea în continuare a unor relaţii speciale cu Republica Moldova, peste „graniţa europeană” ce le separă, pentru cultivarea şi consolidarea spaţiului cultural şi spiritual comun.
  • Relaţii de apropiere şi cooperare la toate nivelele cu ţările vecine, pentru punerea în practică a tratatelor politice de bază şi a celorlalte acorduri încheiate pe plan bilateral, multilateral şi european în scopul adâncirii colaborării şi încrederii între toate statele din regiune.

Minorităţi

Nu există informaţii disponibile în program.

Reforma legislaţiei electorale

Nu există informaţii disponibile în program.

Înapoi la toate programele de guvernare