ȘTIRI:

PROGRAM DE GUVERNARE



Partidul Ecologist Român

Partidul Ecologist Român (PER) a fost fondat, ca partid de centru-dreapta, în ianuarie 1990.

Rezumatul Programului de Guvernare

Programul trebuie să vizeze toate palierele esențiale – mediu, infrastructură, agricultură, educație, sănătate, cu o perioadă lungă de aplicabilitate (2035, spre exemplu) și să fie elaborat și susținut de toate formațiunile politice.

Obiectivele programului de guvernare

  • TVA zero la produsele bio și produsele tradiţionale.
  • Reconsiderarea raportului dintre protecția socială și asistarea socială prin stimularea motivării muncii și a ridicării nivelului general de educație și pregătire profesională.
  • Restructurarea industriei românești în direcția dezvoltării acelor ramuri capabile să valorifice factorii de producție interni (ex. potențialul agricol) în vederea stimulării cererii interne și reducerii importurilor.
  • Utilizarea atributelor pieței de capital pentru sporirea surselor de finanțare a economiei.
  • Gândirea și implementarea unui sistem în care obiectivele economice și cele ecologice să se completeze în așa fel încât pagubele economico-ecologice să fie minime.
     

Sursă program de guvernare

http://www.per.ro/program-de-guvernare/

Constituție

Nu există informaţii în programul de guvernare.

Justiție și anticorupție

  • Stoparea spolierii statului prin contracte acordate firmelor conectate la mediul politic.

Politică fiscală

  • TVA zero la produsele bio și produsele tradiționale – o măsură care este atât în beneficiul cetățenilor, dar care reprezintă și o gură de oxigen pentru producătorii interni.
  • Reducerea birocraţiei și a poverilor administrative.
  • Clarificarea și simplificarea sistemului fiscal și de procedură fiscală.
  • Eliminarea birocrației, incorectitudinii și abuzurilor din comportamentul fiscului.
  • Reglementări care vizează o mai bună colectare a taxelor, combaterea economiei subterane și a evaziunii fiscale.
  • Stimularea consumului intern prin reducerea TVA.
  • Eliminarea supraaccizei la carburanţi.
  • Reducerea taxelor pe muncă.
  • Acordarea de stimulente fiscale pentru încadrarea de personal având statutul de șomeri, persoane tinere cu vârsta sub 25 de ani sau cu vârsta peste 55 de ani.
  • Elaborarea legii bugetului în funcție de priorități și politici fiscale și eliminarea totală a risipei.
  • Acordarea de facilităţi pentru investitorii care doresc să realizeze investiții in domeniul montan și al zonei montane înalte.
  • Tarifarea diferențiată a apei și electricității destinate irigațiilor.
  • Încurajarea fiscală (scutiri temporare sau parțiale de impozitare) a înființării de centre de colectare zonale a cerealelor, fructelor și legumelor.
  • Revizuirea sistemului de impozitare şi combaterea evaziunii fiscale.
  • Facilitați pentru cei care vor să revină în țară.

Mediul de afaceri

  • Îmbunătăţirea rapidă a gradului de absorbţie a fondurilor structurale.
  • Un raport corect între stat şi contribuabil.
  • Creșterea până la 1% din PIB a finanțărilor publice pentru programele naționale destinate susținerii IMM-urilor.
  • Garantarea cofinanțării din fondurile de dezvoltare ale Ministerului Economiei.
  • Promovarea unei politici industriale durabile prin aplicarea directivei referitoare la ecodesign.
  • Monitorizarea principalilor indicatori – competitivitatea în cadrul UE şi la nivel mondial, numărul de locuri de muncă create, ponderea produselor industriale finite provenite din industrii ecologice în total produse industriale finite.
  • Stimularea antreprenoriatului și facilitarea accesului tinerilor pe piața muncii, prin diverse forme de finanțare nerambursabilă.

În ceea ce privește turismul, Partidul Ecologist Român propune:

  • Consolidarea brandului de turism prin promovarea produselor turistice românești.
  • Promovarea României ca principală destinație ecoturistică din Europa.
  • Dezvoltarea unei reţele de centre de informare turistică în principalele zone turistice.
  • Promovarea şi valorificarea avantajului competitiv al unor produse şi servicii româneşti (agricole, creative).
  • Cooperare instituţională în sprijinul promovării turistice.
  • Sprijinul acordat autorităților publice locale în vederea dezvoltării infrastructurii turistice.
  • Un program național privind refacerea a infrastructurii turismului de tratament. Promovarea externă a acestui tip de tratament.
  • Valorificarea durabilă a patrimoniului natural unic în UE reprezentat de pădurile virgine împreună cu fauna, flora şi peisajul aferent pentru turism „ECO”.
  • Acordarea de facilităţi pentru investitorii care doresc să realizeze investiții in domeniul montan și al zonei montane înalte.
  • Dezvoltarea agrementului în zona montană și în staţiunile turistice, prin parteneriate comunitate locală – administraţie centrală – investitor privat.
  • În ceea ce privește litoralul, o primă măsură poate viza extinderea sezonului estival de la 1 mai până la 30 septembrie.
  • Creșterea importanței portului Constanța ca punct de reper pentru croazierele din Marea Neagră.
  • Realizarea de proiecte integrate pentru stațiunile Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus și Saturn și promovarea acestora în mediile investiționale.
  • Valorificarea locală a tradiţiilor, a atelierelor de meşteşugari, promovarea zonelor mai puţin cunoscute şi a activităţilor specifice.
  • Un program pentru valorizarea şi conservarea satelor cu un deosebit caracter natural, arhitectural, monumental sau agrar-ecologic.
  • Identificarea, organizarea și promovarea unor festivaluri, carnavaluri, târguri şi alte evenimente specifice diferitelor zone şi regiuni din România.
  • O colaborare mai strânsă între Ministerul Culturii şi autorităţile locale pentru dezvoltarea și promovarea rutelor culturale și a patrimoniului cultural.
  • Valorificarea potenţialului „ecoturistic” al Deltei.
  • Dezvoltarea și promovarea turismului activ și de aventură.
  • Întocmirea și implementarea proiectelor de management pentru Parcurile Naționale, dezvoltarea accesibilității Parcurilor Naționale și a structurilor de primire turistică la limita teritorială a acestora.
  • Includerea oraşelor București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Sibiu și Constanța în programele europene de tip „City Break”.

Infrastructură

  • Promovarea pachetului legislativ care să stimuleze transportatorii din mediul privat în vederea utilizării modurilor de transport ecologic și a transportului combinat.
  • Eficientizarea activității CNADNR prin stabilirea de criterii de performanță pentru management și personalul angajat.
  • Completarea legislației privind standardele de cost.
  • Consolidarea legislației referitoare la evaluarea, autorizarea și contractarea lucrărilor de infrastructură rutieră.
  • Îmbunătățirea legislației privind transportul rutier și creșterea siguranței rutiere, inclusiv prin crearea unui singur corp de control tehnic în trafic.
  • Înlocuirea timbrului de mediu pentru autovehicule cu un impozit anual reglementat prin Codul fiscal în funcție de normele de poluare, funcționând după principiul „poluezi mai mult, plătești mai mult, poluezi mai puțin, plătești mai puțin”.
  • Promovarea și implementarea legislației privind standardele de cost la lucrări de infrastructură feroviară, standardizarea contractelor, urmărirea lucrărilor în perioada de garanție și post-garanție.
  • Finalizarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare aferente pe coridoarele importante.
  • Conectarea aeroporturilor la infrastructura feroviară pentru crearea huburilor naționale.
  • Dezvoltarea capacității feroviare în sectorul fluvio-maritim al Portului Constanţa cu scopul de a crea un hub regional.
  • Modernizarea centurii feroviare a Bucureștiului în concordanță cu proiectele pentru celelalte mijloace de transport din zona metropolitană.
  • Modernizarea Gării de Nord cu respectarea reglementărilor legale și a acordurilor internaționale.
  • Regularizarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pentru a îndeplini standardele Comisiei Dunării, de adâncime minimă de 2,5 metri pe tot şenalul navigabil.
  • Continuarea implementării programelor strategice de dezvoltare aferente aeroporturilor cuprinse în reţeaua centrală de transport european.
  • Realizarea pe termen mediu a nodurilor intermodale.
  • Implementarea şi finalizarea Proiectului Inelul Feroviar București în transportul intermodal de călători (CFR Călători, Metrorex și RATB).
  • Demararea lucrărilor la MAGISTRALA FEROVIARĂ 6 București – Otopeni.
  • Finalizarea lucrărilor la liniile de metrou și extinderea acestora.
  • Sprijinul acordat autorităților publice locale în vederea dezvoltării infrastructurii turistice. Dezvoltarea rutelor europene pedestre și pentru biciclete. Dezvoltarea infrastructurii pentru sportul școlar și universitar.

Dezvoltare regională

  • Regionalizare şi descentralizare administrativă şi financiară.

Agricultură

  • Extinderea sistemului de irigaţii, finalizarea infrastructurii primare de irigat şi reabilitarea sistemului de îmbunătăţiri funciare.
  • Tarifarea diferențiată a apei și electricității destinate irigațiilor.
  • Încurajarea tipului de agriculturi ecologice.
  • Susţinerea înființării de complexe cooperatiste sau structuri public-private de industrie alimentară de mari dimensiuni, care să refacă sistemul național de procesare a materiilor prime agricole românești și care să poată contracara în piață influența marilor operatori.
  • Încurajarea fiscală (scutiri temporare sau parțiale de impozitare) a înființării de centre de colectare zonale a cerealelor, fructelor și legumelor.
  • Extinderea evenimentelor de promovare și de cunoaştere a produselor româneşti în afara UE.
  • Susținerea procesului de înființare și de dezvoltare a brandurilor naţionale.
  • Promovarea utilizării soiurilor autohtone performante, adaptate la condițiile ecopedoclimatice, ulterior urmând a fi marketate ca branduri naționale.
  • Încurajarea producției și consumului de produse ecologice, în special pentru produsele de nișă din pomicultură și legumicultură.
  • Refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor legate de agricultură, silvicultură şi piscicultură prin: refacerea, conservarea şi dezvoltarea biodiversităţii.
  • Promovarea utilizării eficiente a resurselor prin: eficientizarea utilizării apei în agricultură cu accent pe dezvoltarea, modernizarea şi refacerea sistemului de irigaţii, eficientizarea utilizării energiei în sectorul agricol şi agroalimentar, facilitarea furnizării şi utilizării resurselor regenerabile de energie.
  • Dezvoltarea şi consolidarea sectorului de producere a fructelor şi legumelor în paralel cu crearea platformelor de preluare, sortare, condiţionare, păstrare, ambalare şi analiza legumelor şi fructelor.
  • Dezvoltarea sectorului horticol și creșterea ponderii acestuia în sectorul agricol românesc.
  • Dezvoltarea zootehniei și creșterea ponderii acesteia în totalul producției agricole.
  • Crearea de centre județene de selecție și furnizare de material genetic pentru ameliorarea raselor autohtone de carne / lapte, utilizarea raselor cu performanțe genetice ridicate și finanțarea măsurilor de bunăstare a animalelor pe toate grupele și categoriile de specii și rase folosite în zootehnia românească.
  • Revizuirea sistemului de impozitare şi combaterea evaziunii fiscale.
  • Identificarea de noi măsuri de susţinere a tinerilor fermieri.
  • Transformarea camerelor agricole în furnizori de consultanță pentru fermieri și pentru cei care își desfășoară activitatea în mediul rural.
  • Creșterea rolului jucat de agricultori, astfel încât aceștia să aibă posibilitatea de a influența decisiv politicile agricole.
  • Implementarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, în scopul prevenirii şi diminuării riscului la inundaţii.
  • Amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuării efectelor inundaţiilor şi ale secetei hidrologice.
  • Integrarea prognozelor meteorologice cu prognozele hidrologice în scopul cunoaşterii şi prognozării unor fenomene complexe şi conjugate, precum şi eficientizarea fluxului informaţional către populaţie şi factori de decizie, la nivel central şi local.
  • Emiterea de prognoze, atenţionări şi avertizări, precum şi prognoze, atenţionări şi avertizări integrate hidrometeorologice, în vederea informării populaţiei şi a factorilor de decizie, pentru prevenirea şi / sau diminuarea efectelor datorate fenomenelor meteorologice periculoase.

Energie și resurse naturale

  • Stimularea construcţiei de noi instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă.
  • Încurajarea reabilitării, modernizării sau înlocuirii instalaţiilor existente, pentru creşterea eficienţei şi reducerea impactului asupra mediului.
  • Implementarea unui program pentru diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare şi limitarea dependenţei de aprovizionare cu resurse energetice din import.
  • Stimularea investiţiilor din domeniul protecţiei mediului, în sectorul producerii energiei electrice din combustibili convenționali.
  • Promovarea tehnologiilor curate, a tehnologiilor de captare şi depozitare a CO (CSC) din gazele de ardere a cărbunelui, pilele de combustie şi utilizarea hidrogenului ca vector energetic.
  • Încurajarea utilizării deşeurilor menajere şi industriale la producerea de energie electrică şi termică.
  • Dezvoltarea capacităţilor din surse regenerabile, ţinându-se cont de statutul ariilor protejate şi echilibrul ecosistemelor.
  • Reducerea consumurilor în transporturi şi clădiri.
  • Încurajarea creării unei pieţe concurențiale de energie.
  • Stabilirea surselor regenerabile de energie trebuie încurajate ţinând cont de tehnologiile existente, resursele locale încă nevalorificate, potenţialul de stimulare a altor sectoare economice.
  • Valorificarea terenurilor degradate prin culturi de plante energetice.
  • Încurajarea culturilor pentru producţia de biocombustibili.
  • Extinderea producţiei de biogaz şi a capacităţilor de cogenerare care folosesc biogaz şi biomasă.
  • Realizarea unui program naţional de educare a populaţiei pentru economisirea energiei.

Protecția mediului înconjurător

  • Promovarea achizițiilor publice verzi și introducerea criteriilor de mediu și sociale care să permită îmbunătățirea calității produselor și serviciilor oferite cetățenilor.
  • Interzicerea exportului de materie primă din lemn pe o perioadă de 25 de ani.
  • Întocmirea unui inventar forestier național în scopul unei bune cunoașteri a resurselor silvice și crearea cadrului necesar în vederea realizării lucrărilor de Cadastru verde la nivel național.
  • Promovarea certificării forestiere în Cadastrul verde național în scopul creșterii potențialului economic și ecologic al pădurilor.
  • Aprobarea unei strategii forestiere naționale și revizuirea Programului forestier național în scopul unui management durabil al pădurii.
  • Elaborarea unui program național de împădurire care să aibă ca principal obiectiv creșterea suprafețelor împădurite ca suport al adaptării la efectele schimbărilor climatice.
  • Eficientizarea actului de control privind respectarea regimului de utilizare a resurselor pădurii.
  • Sprijinirea autorităților publice locale, a regiilor autonome și societăților comerciale aflate în subordinea unităților administrativ-teritoriale în vederea achiziționării de mijloace de transport în comun acționate electric. Ținta – în 2020 transportul public să nu mai fie un factor de poluare.
  • Îmbunătățirea și extinderea sistemului național de monitorizare a calității aerului.
  • Prevenirea și controlul poluării industriale prin asigurarea investițiilor necesare pentru îndeplinirea angajamentelor stabilite în Tratatul de aderare a României la UE.
  • Redeschiderea industriilor locale prin folosirea materiilor prime reciclate (de exemplu: Romcarbon, Stirom).
  • Încurajarea creării de locuri de muncă „verzi”, fără afectarea competitivității.
  • Introducerea unui sistem de garanții financiare conform legislației europene pentru responsabilitatea de mediu a poluatorului.
  • Includerea criteriului de sustenabilitate cu titlul obligatoriu în cadrul proceselor de achiziție publică.
  • Legiferarea Răspunderii Extinse a Producătorului prin care compania care pune un anumit produs pe piață are obligația de a furniza strategia de valorificare a acestuia la încheierea ciclului de viață.
  • Reducerea vulnerabilității la efectele schimbărilor climatice, prin îmbunătățirea capacității de răspuns la nivel central, regional și local în situații de urgență generate de inundații ori secetă, prin concentrarea acțiunilor în special în zonele în care cetățenii sunt deosebit de vulnerabili și / sau ecosistemele sunt expuse riscului unor asemenea efecte.
  • Integrarea elementelor de protecție a apelor în politicile sectoriale dezvoltate la nivelul Uniunii Europene, în particular politica agricolă comună, energia și schimbările climatice.
  • Protejarea patrimoniului natural și a biodiversității, prin promovarea utilizării și a dezvoltării tehnologiilor care respectă mediul, în principal în domeniul transportului.
  • Exploatarea resurselor naturale și energetice ale țării nu trebuie să afecteze siturile arheologice și nici potențialul turistic.
  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru îndeplinirea, până în 2020, a angajamentelor asumate de România pentru implementarea pachetului „Energie – schimbări climatice” – finanțarea, prin Fondul pentru Mediu, a proiectelor publice și private care au ca rezultat demonstrabil reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
  • Crearea unui sistem energetic axat pe trei obiective: independență energetică, impact limitat asupra mediului, energie la un preț accesibil pentru toți, cetățeni și societăți comerciale deopotrivă.
  • Îmbunătățirea cadrului legislativ a metodologiilor, normelor și reglementărilor în domeniul sistemului național de meteorologie, în vederea punerii în aplicare a planului de acțiuni.
  • Reducerea vulnerabilității pe termen mediu și lung la efectele schimbărilor climatice prin dezvoltarea planurilor de acțiuni la nivel central, regional și local.
  • Îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional pentru un management coerent al rețelei de arii naturale protejate.
  • Cartarea habitatelor naturale și a habitatelor speciilor sălbatice de interes comunitar și stabilirea sistemului de monitorizare a stării de conservare a acestora.
  • Planuri de management pentru ariile naturale protejate.
  • Implementarea conceptului privind păstrarea integrității și funcționării sistemelor ecologice, managementului durabil al resurselor naturale din componentele marine și terestre ale zonei de coastă.
  • Plan de management integrat al Deltei Dunării.
  • Sistem de canalizare și alimentare cu apă și sistem de management integrat al deșeurilor pentru toate localitățile situate pe teritoriul Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”.
  • Transformarea deșeurilor într-o resursă, în acord cu prevederile UE.
  • Accelerarea realizării sistemelor integrate de gestiune a deșeurilor, inclusiv prin îmbunătățirea absorbției fondurilor europene.
  • Extinderea și îmbunătățirea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor.
  • Protecția solului și a subsolului: aprobarea Strategiei naționale pentru gestionarea durabilă a siturilor contaminate, reducerea suprafețelor siturilor contaminate, reducerea efectelor de hazard geologic natural și antropic, garantarea faptului că deciziile legate de exploatarea terenurilor, adoptate la toate nivelurile, țin cont în mod corespunzator și de impactul asupra mediului.
  • Integrarea politicii de mediu în celelalte politici sectoriale și aplicarea principiilor dezvoltării durabile.
  • Dezvoltarea durabilă a orașelor: creșterea suprafeței spațiilor verzi – obiectiv de 26 mp/locuitor –, dezvoltarea în jurul marilor zone urbane a unor spații verzi complexe, formate din spații împădurite și luciu de apă.
  • Eficientizarea procesului / actului de control privind conformarea cu cerințele de mediu în desfășurarea oricăror activități cu impact de mediu.
  • Implementarea standardelor europene de mediu prin dezvoltarea infrastructurii de apă-canal și stații de epurare și creșterea calității serviciilor aferente.
  • Planificarea amenajării urbane și elaborarea Regulamentului de urbanism bazat pe principii ecologice.
  • Îmbunătățirea gradului de educare și conștientizare, informare, consultare și participare a tuturor cetățenilor în luarea deciziilor privind mediul.
  • Promovarea educației ecologice, stabilirea unui parteneriat cu Ministerul Educației Naționale pentru stabilirea de programe specifice.

Sănătate

  • Stoparea exodului medicilor și al asistenților medicali prin stimularea salarială a acestora, prin integrarea tinerilor specialiști în rețeaua de sănătate națională și prin modernizarea parcursului de carieră a medicilor și asistenților medicali, asigurând în același timp accesul acestora la specializare și perfecţionare printr-un program de educație continuă, garantat de stat.
  • Introducerea unui pachet preferențial stimulativ pentru medicii care se stabilesc în mediul rural, precum și atragerea de specialiști în mediul rural și în zonele defavorizate.
  • Derularea unor programe din fonduri europene în vederea achiziționării de aparatură medicală performantă.
  • Organizarea, prin constituirea unui număr suficient de unități mobile repartizate geografic, a unor caravane medicale (radiologie și laborator de analize) în zonele rurale și greu accesibile.
  • Dezvoltarea spitalelor judeţene de urgenţă existente și creșterea performanţelor acestora, precum și refacerea și dezvoltarea platformelor de investigaţii radiologice, terapie intensivă, radioterapie, precum și a blocurilor operatorii și a laboratoarelor de cardiologie intervenţională, neuro-radiologie intervenţională sau gastroenterologie intervenţională, la nivelul spitalelor strategice.
  • Construirea unor spitale regionale de urgenţă, spitale de cel mai complex și înalt nivel calitativ, prin accesarea fondurilor europene.
  • Implementarea proiectului privind înființarea unor centre de arși în cel puțin trei regiuni pe lângă cele din București.
  • Extinderea infrastructurii SMURD la nivel național, prin asigurarea de echipaje SMURD în mediul rural.
  • Repornirea la capacitate maximă și dezvoltarea activităţii Institutului Cantacuzino – institut cu un rol strategic național – pentru asigurarea independenţei în domeniul vaccinurilor și promovarea unor produse la export.
  • Campanii de informare a părinților cu privire la vaccinarea copiilor – beneficii, riscuri –, dar lăsarea la latitudinea acestora dacă își vaccinează sau nu copiii.
  • Dezvoltarea programelor de prevenţie și depistare precoce a bolilor cu impact major asupra indicatorilor stării de sănătate, cu prioritate pentru afecţiunile oncologice, bolile cronice, bolile de nutriţie (diabet zaharat, obezitate), cardiovasculare și cerebrovasculare.
  • Introducerea unui plan serios de combatere a obezităţii la copii, precum și refacerea reţelei de asistenţă medicală pentru elevi și studenţi (cabinete medicale în școli și universităţi), inclusiv introducerea unui program de profilaxie pentru elevi în patologia dentară.
  • Introducerea în lista medicamentelor compensate și a celor homeopate, iar eliberarea acestora, în acest regim compensat, să se facă după o rețetă eliberată de un medic specialist homeopat.

Educație

  • Șanse egale de acces la educație pentru toți copiii din România.
  • Investiții substanțiale în infrastructura școlară.
  • Construirea de campusuri școlare, cu internat, ateliere, săli de mese etc.
  • Creșterea treptată a alocărilor pentru educație și cercetare – până la 7% din PIB.
  • Regândirea sistemului de salarizare în educație și cercetare, ca o condiție pentru aplicarea unor sisteme eficiente și realiste de evaluare a calității activității în aceste domenii.
  • Fundamentarea actului educațional pe baza nevoilor de dezvoltare personală, umană și profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile.
  • Reducerea ratei abandonului școlar până la 10%.
  • Implementarea la scară largă a programelor „masă după școală”, combinate cu activități extrașcolare (sport, muzică, teatru, pictură etc.).
  • Accesul la educație al copiilor din familii aparținând mediilor sociale defavorizate să devină criteriu în ceea ce privește acordarea din partea statului a unor ajutoare financiare sau materiale către respectivele familii.
  • Creșterea procentului populației de 30-34 de ani cu educație de nivel superior până la 30%.
  • Încurajarea cadrelor didactice de a se stabili în mediul rural sau în zone defavorizate prin elaborarea unor pachete financiare atractive.
  • Regândirea sistemului de școli postliceale în corelare cu piața muncii.
  • Lărgirea bazei financiare în vederea acordării de burse de școlarizare pentru elevii care urmează învățământul profesional și tehnologic.
  • Stimularea parteneriatului public-privat dintre sistemul educațional și mediul economic, având ca principal obiectiv atragerea fondurilor europene, cu scopul creșterii ratei de absorbție a absolvenților pe piața muncii.
  • Acordarea de stimulente financiare pentru individ, dar și pentru angajator pentru participarea angajaților la programe de formare profesională.
  • Stimularea inițiativelor societății civile pentru promovarea voluntariatului.
  • Elaborarea Curriculumului Național și a profilurilor de ieșire pentru fiecare nivel de învățământ și tip de școală, corelat cu nevoile societății, ale pieței muncii.
  • Un plan unitar și coerent de învățământ pentru nivelul preuniversitar, de la clasa pregătitoare până în clasa a XII-a.
  • Regândirea sistemului de elaborare și evaluare a manualelor școlare, asigurarea imparțialității evaluării și transparentizării achizițiilor.
  • Revenirea la manuale unice, care să fie completate de culegeri și caiete de lucru.
  • Înlocuirea evaluării naționale cu examenul scris pentru admitere în liceu (treapta I).
  • Analizarea cadrului legislativ referitor la învățământul superior și demararea unei proceduri de consultare națională în vederea îmbunătățirii legislației de profil, inclusiv în sensul unei mai bune corelări a învățământului universitar cu cercetarea.
  • Modernizarea organizării și funcționării sistemului național de cercetare.
  • Susținerea universităților – inclusiv prin soluții financiare – în vederea introducerii unui sistem mai eficient de selectare a candidaților.
  • Sprijinirea constituirii unor specialități universitare cu impact direct asupra societății.
  • Constituirea unor sisteme specifice de evaluare și finanțare în funcție de domeniile cunoașterii, ramurile științifice și tipul de cercetare abordat.
  • Atingerea unui nivel de minim 40% aferent ratei de absolvire a unei forme de învățământ terțiar în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani.
  • Sprijinirea accesului tinerilor la educație prin crearea, împreună cu sistemul bancar, a unor împrumuturi rentabile dedicate studiilor.
  • Sprijinirea participării la cursuri de calificare profesională finanțate din fonduri europene pentru tinerii care nu doresc continuarea studiilor superioare, în colaborare cu ANOFM.
  • Program naţional de tabere tematice pentru elevi.
  • Stimularea tinerilor din mediul rural să meargă la şcoală.
  • Acordarea de burse de merit și de studiu.
  • Organizarea unei Gale anuale a tinerelor elite din România și premierea celor cu rezultate foarte bune la învățătură – concursuri, olimpiade.
  • Acordarea de stimulente financiare din fonduri nerambursabile și din bugetul național pentru acei angajatori care înființează unități private de învățare și ucenicie sau care stabilesc parteneriate cu universitățile și realizează programe sustenabile.
  • Elaborarea unei Strategii Naționale în domeniul Educației Fizice și Sportului pe termen mediu și lung, în cooperare cu Federațiile Sportive și Comitetul Olimpic Sportiv Român, în concordanță cu prevederile europene în materie.
  • Stimularea fiscală a companiilor private care finanțează sau sponsorizează asociațiile sportive de masă / performanță.
  • Creșterea accesului populației la activități sportive organizate de direcțiile județene de sport și tineret.
  • Organizarea de competiții școlare în scopul acomodării tinerei generații cu regulile și valorile competiției: respect, excelență, fair-play, spirit de echipă.
  • Promovarea sportului universitar, mai ales prin organizarea de competiții între universități și centre universitare.
  • Continuarea sprijinului acordat federaţiilor sportive naţionale în vederea atragerii către România a cât mai multor competiţii şi evenimente de anvergură internaţională la nivel de sporturi olimpice.
  • Sprijinirea colaborării între federațiile sportive naționale și administrație în sensul consultării reciproce în cadrul proiectelor de reabilitare / extindere a infrastructurii existente, precum și a celor de construcție de infrastructură nouă.
  • Încurajarea sportivilor de performanţă şi a antrenorilor acestora pentru a-şi continua cariera în ţară şi a contribui la îmbunătăţirea rezultatelor sportive româneşti pe plan intern şi internaţional.
  • Dezvoltarea infrastructurii pentru sportul școlar și universitar.

Cultură și culte

  • Susţinerea sistematică şi continuă a participării româneşti la evenimente culturale de talie internaţională (Bienala de la Veneţia, Salonul Internaţional al Cărţii etc.).
  • Demararea unui proiect complex de rezolvare a situaţiei ansamblului Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, sit aflat pe Lista patrimoniului mondial din 1999, datorită valorii sale excepţionale din punct de vedere istoric şi cultural.
  • Promovarea ceramicii de Horezu, ca element de patrimoniu imaterial naţional, dată fiind înscrierea acesteia pe Lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial.
  • Prezervarea şi dezvoltarea meseriilor artistice în cadrul unui program realizat în comun cu Ministerul Educaţiei Naționale.
  • Dezvoltarea, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naționale, a educaţiei artistice şi culturale la nivelul învăţământului preuniversitar, precum şi a cercetării ştiinţifice în domeniul patrimoniului la nivelul învăţământului universitar.
  • Clarificarea legislativă şi sporirea rigorii reglementărilor în materia proprietăţii literare şi artistice.
  • Sprijinirea creaţiei artistice contemporane prin susţinerea taberelor de creaţie, organizarea de expoziţii şi evenimente culturale în parteneriat cu Institutul Cultural Român.
  • Recuperarea valorilor culturale ale României prin promovarea operelor oamenilor de cultură români, inclusiv ale acelora care trăiesc în afara granițelor țării, precum și prin promovarea actelor culturale.
  • Inventarierea patrimoniului cultural.
  • Promovarea identității naționale prin punerea în valoare a patrimoniului cultural și a creativității artistice moderne și contemporane.
  • Îmbunătățirea gestiunii monumentelor și tradițiilor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO și în Registrul patrimoniului imaterial.
  • Alocarea nediscriminatorie a resurselor financiare, prin instituirea unui sistem concurenţial deschis de subvenţionare sau cofinanţare a proiectelor, programelor şi acţiunilor culturale. Selecţia acestora se va face exclusiv de către boarduri independente, alcătuite din specialişti şi experţi.
  • Introducerea în școli, la ciclul gimnazial, a Educației culturale şi de patrimoniu ca temă pentru orele de dirigenție.
  • Finanțarea cu prioritate a Proiectelor naționale cu anvergură internațională – Festivalul „George Enescu”, Festivalul TIFF Cluj, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu.
  • Promovarea Festivalului Naţional de Teatru și a Festivalului Internațional de Film.
  • Transformarea bibliotecilor în centre culturale pentru fiecare oraș în parte.
  • Identificarea, organizarea și promovarea unor festivaluri, carnavaluri, târguri şi alte evenimente specifice diferitelor zone şi regiuni din România.
  • O colaborare mai strânsă între Ministerul Culturii şi autorităţile locale privind dezvoltarea și promovarea rutelor culturale și a patrimoniului cultural.


În domeniul Cultelor, Partidul Ecologist Român propune:

  • Respectarea deplină a libertății cultelor.
  • Implicarea cultelor, la nivel parohial, eparhial, unitate de cult, în derularea unor programe social-economice, educaţionale, caritabile, de orientare socio-profesională şi formare continuă.
  • Susţinerea reconstrucţiei şi restaurării patrimoniului cultural-religios.
  • Colaborarea continuă cu Biserica Ortodoxă Română şi Cultele din România (şi nu numai) pentru dezvoltarea unei politici demografice sănătoase prin susţinerea nemijlocită a familiei.

Politici sociale

  • Acordarea de stimulente fiscale pentru încadrarea de personal având statutul de șomeri, persoane tinere cu vârsta sub 25 de ani sau cu vârsta peste 55 de ani.
  • Sprijinirea accesului tinerilor la educație prin crearea, împreună cu sistemul bancar, a unor împrumuturi rentabile dedicate studiilor.
  • Acordarea de facilități pentru tinerele familii privind angajarea unei bone, acolo unde este cazul, în vederea păstrării tinerilor părinți pe piața muncii.
  • Sprijinirea tinerilor din centre de plasament și/sau de corecție – facilitarea accesului la cursuri de formare profesională și prin stimulente fiscale acordate angajatorilor.
  • Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii la nivelul de maxim 10%.
  • Dezvoltarea activităților sportive pentru persoanele cu dizabilități.
  • Cooptarea organizațiilor de tineret, a societății civile și a mediului de afaceri în elaborarea unei strategii care să-i aibă în centrul ei pe tineri.
  • Implementarea unei strategii pentru tineret cu priorități pe termen scurt (prin crearea de oportunități de formare și angajare a tinerilor, precum și prin promovarea solidarității între tineri – inclusiv pentru tinerii care se află în situații de abandon școlar).
  • Sprijinirea accesului tinerilor la educație prin crearea, împreună cu sistemul bancar, a unor împrumuturi rentabile dedicate studiilor.
  • Sprijinirea participării la cursuri de calificare profesională finanțate din fonduri europene pentru tinerii care nu doresc continuarea studiilor superioare, în colaborare cu ANOFM.
  • Stimularea tinerilor din mediul rural să meargă la şcoală.
  • Accesul la educație al copiilor din familii aparținând mediilor sociale defavorizate să devină criteriu în ceea ce privește acordarea din partea statului a unor ajutoare financiare sau materiale către respectivele familii.
  • Promovarea unui stil de viață sănătos, prin programe de conștientizare.
  • Campanii de conștientizare privind pericolul reprezentat de consumul de droguri, alcool, tutun și plante etnobotanice.

Administrație publică

  • Îmbunătățirea calității serviciilor publice furnizate de administrație cetățenilor României printr-o corelare a politicilor publice cu măsurile bugetare.
  • Cheltuirea eficientă a banului public.
  • Implementarea unor strategii de resurse umane pentru personalul din administrația publică, respectiv funcția publică, personalul contractual, personalul didactic, personalul medical, personalul din domeniul ordinii și siguranței publice, personalul militar, personalul din justiție.
  • Consultări periodice cu beneficiarii serviciilor publice, astfel încât calitatea prestațiilor și comportamentul personalului să fie la nivelul standardelor.
  • Transparența modului de adoptare a deciziilor în privința utilizării.
  • Implicarea mediului de afaceri, a societății civile, a mediul academic, sindicate și structuri asociative ale administrației locale în fundamentarea și evaluarea politicilor publice.
  • Implementarea unor programe de simplificare administrativă și reducere a costurilor reglementărilor asupra populației și operatorilor economici.
  • Finanțarea instituțiilor publice să fie asociată cu performanțele înregistrate.
  • Promovarea imaginii colectivităților locale prin sprijinirea și susținerea campaniilor de creare a brandurilor locale pentru produse tradiționale, resurse naturale, turistice, culturale, istorice, de interes deosebit.
  • Reformarea companiilor de stat în așa fel încât acestea să devină generatoare de creștere economică. Introducerea unor metode eficiente de management, depolitizare, eradicarea corupției, transparentizarea cheltuielilor și a contractelor și crearea unei culturi a perfomanței, integrității și onorării obligațiilor sociale, contractuale și fiscale.
  • Transparentizarea cheltuielilor și a contractelor cu valoare semnificativă a căror publicare nu prejudiciază drepturile companiilor și nu încalcă clauzele contractuale.
  • Sprijinirea finanțării IMM-urilor.
  • Eficientizarea activității CNADNR prin stabilirea de criterii de performanță pentru management și personalul angajat.

Guvernare deschisă

Nu există informaţii disponibile în program.

Diaspora

  • Consolidarea parteneriatului atât cu comunitățile românilor – vlahilor – aromânilor din țările vecine și Balcani, cât și cu românii care s-au stabilit temporar sau definitiv în străinătate.
  • Reducerea birocrației consulare, reducerea taxelor consulare și a costurilor administrative.
  • Facilitarea legăturii cu familia din România.
  • Consolidarea identității etnice, culturale, lingvistice și spirituale a comunităţilor româneşti din străinătate.
  • Facilitați pentru cei care vor să revină în țară.

Cercetare și inovație

  • Modernizarea organizării și funcționării sistemului național de cercetare.
  • Constituirea unor sisteme specifice de evaluare și finanțare în funcție de domeniile cunoașterii, ramurile științifice și tipul de cercetare abordat.
  • Dezvoltarea unei platforme naționale și regionale de acțiuni inovative de cercetare pentru industrii.
  • Actualizarea legislației relevante pentru sistemul național de cercetare, inclusiv a statutului cercetătorului.
  • Corelarea tuturor programelor educaționale și economice cu cercetarea. În felul acesta se reface legătura dintre educație, cercetare și piața muncii.
  • Promovarea României ca o destinație științifică – un loc în care tinerii cercetători să dorească să lucreze, să trăiască, atractiv pentru cei performanți.

Securitate națională

Nu există informaţii disponibile în program.

Politici externe

Nu există informaţii disponibile în program.

Minorităţi

Nu există informaţii în programul de guvernare.

Reforma legislaţiei electorale

Nu există informaţii în programul de guvernare.

Înapoi la toate programele de guvernare