ȘTIRI:


Vă rugăm așteptați. Harta se încarcă.

Metodologie – Cum am lucrat?

 

Cum am scris Ghidul Alegătorului?

Am studiat, sintetizat și prezentat într-o formă simplă și atractivă informațiile oficiale de pe site-ul Autorității Electorale Permanente și prevederile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților.

Cum am făcut cercetarea profilurilor de candidați eligibili?

Pasul 1. Am citit Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților pentru a afla numărul de mandate de senatori și de deputați alocat în fiecare circumscripție / județ.

Pasul 2. Am căutat listele de candidați, definitive, publicate de Biroul Electoral Central. Eforturile de cercetare au început mai devreme de publicarea listelor definitive, atunci când comunicatele partidelor sau știrile din presa locală și presa centrală anunțau deja propuneri de candidați. Și, încă de la sfârșitul lui august, ne-am uitat la parlamentarii actuali care au anunțat în presă intenția de a candida.

Pasul 3. Am citit sondajele (TNS, Avangarde, ISSPOL) și am decis să facem cercetarea pentru candidații partidelor care depășesc 5% în intenția de vot. 5% este pragul electoral și reprezintă procentul din numărul total de voturi valabil exprimate pe care un partid trebuie să îl câștige la alegerile parlamentare pentru a primi mandate de senatori și deputați în Parlamentul României.

Pasul 4
. Am corelat rezultatele sondajelor cu numărul de mandate de senator și deputat în fiecare județ, astfel încât am estimat un număr de 747 de candidați cu șanse de a fi aleși, candidați ai partidelor care, în sondaje, depășesc 5% în intenția de vot: Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Partidul Uniunea Salvați România, Alianța Liberalilor și Democraților, Partidul Mișcarea Populară și Uniunea Democrată Maghiară din România.

Pasul 6.
Am inclus în profilurile de candidați următoarele tipuri de informații:

  1. Integritatea – am urmărit dacă cei care candidează sunt urmăriți penal, trimiși în judecată, condamnați penal nedefinitiv sau definitiv, incompatibili, în conflict de interese sau implicați în situații foarte grave cu potențial penal sau care pun sub semnul întrebării integritatea lor.
  2. Respectul față de statul de drept – am urmărit acțiunile sau poziționarea publică a candidaților în raport cu principiul fundamental al separației puterilor în stat (inițiative legislative de amputare a puterii judecătorești sau de dezincriminare a unor fapte penale în interes partinic, voturi împotriva cererilor parchetelor de ridicare a imunității parlamentarilor sau declarații repetate de discreditare a instituțiilor independente ale statului).
  3. Traseismul politic – am urmărit dacă cei care candidează au fost membri ai mai multor partide, exceptând situațiile de fuziune a partidelor.
  4. Experiența profesională – am urmărit istoricul profesional / ocupațional al candidaților.
  5. Educația – am urmărit istoricul de studii al candidaților.
  6. Transparența – am urmărit dacă cei care candidează au prezență în mediul online și, deci, manifestă transparență și disponibilitate la dialog public.

Sursele noastre de informații au fost: site-urile Direcției Naționale Anticorupție și Agenției Naționale de Integritate, portalurile instanțelor de judecată, site-uri ale principalelor instituții de presă centrale și locale, conturile de social media Facebook și LinkedIn și orice alte instrumente online care au ajutat.

Pasul 7
. Am estimat pentru fiecare candidat riscuri de integritate, traseism politic și atitudine față de statul de drept:

  • Risc Integritate: La această categorie sunt marcați 1) cu Risc ridicat: candidații urmăriți penal, trimiși în judecată, condamnați penal nedefinitiv sau definitiv, incompatibili, în conflict de interese sau implicați în situații foarte grave cu potențial penal; 2) cu Risc mediu: candidații implicați în alte situații grave care pun sub semnul întrebării integritatea lor; 3) cu Risc minim: candidații fără probleme definite anterior.
  • Risc Stat de drept: La această categorie sunt marcați 1) cu Risc ridicat: candidații cu inițiative legislative de limitare a atribuțiilor DNA, ANI, ICCJ sau de schimbare a legislației penale în sensul dezincriminării unor fapte penale pentru foloase personale sau partinice, cu voturi împotriva ridicării imunității colegilor parlamentari sau cu declarații repetate pentru subminarea credibilității instituțiilor judiciare independente; 2) cu Risc minim: candidații fără probleme definite anterior. Notă: nu există nivel de risc mediu la această categorie.
  • Risc Traseism: La această categorie sunt marcați 1) cu Risc ridicat: candidații care au schimbat trei sau mai multe partide; 2) cu Risc mediu: candidații care au schimbat două partide; 3) cu Risc minim: candidații care nu au mai fost membri ai altui partid.
Cum am făcut CV-urile de partid?

Pas 1. Am consultat site-ul Biroului Electoral Central pentru a afla care sunt partidele care au depus liste de candidați la nivel național. Acestea sunt: Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Partidul Uniunea Salvați România, Alianța Democraților și Liberalilor, Partidul Mișcarea Populară, Uniunea Democrată Maghiară din România, Alianța Noastră România, Partidul România Unită, Partidul Ecologist Român, Partidul România Mare, Partidul Socialist Român.

Pas 2.
Am citit programele politice și statutele pe site-urile partidelor care au depus liste de candidați la nivel național.

Pas 3.
Din surse publice: presă centrală, site-uri de partide, Wikipedia, am reconstruit lista cronologică a președinților de partid.

Pas 4.
Secțiunea Istoric alegeri de pe pagina CV de partid a fost realizată după cartea 25 de ani și câteva sute de partide , cu bunăvoința autorului, Cristian Preda, profesor de științe politice la Universitatea din București, și după consultarea site-urilor de alegeri ale Biroului Electoral Central.

Pas 5.
Secțiunea Evenimente importante de pe pagina CV de partid a fost realizată după consultarea surselor publice deschise, a volumului lui Cristian Preda amintit mai sus și în baza istoriei politice recente a evenimentelor care au marcat definitoriu traiectoria partidelor (sciziuni, fuziuni, probleme penale ale liderilor, triumfuri electorale majore).

Cum am construit paginile dedicate programelor de guvernare?

Pas 1. Am realizat o listă a principalelor domenii de guvernare. Am luat în calcul structura programelor de guvernare prezentate cu ocazia alegerilor parlamentare precedente. Pe lângă domeniile de guvernare, am adăugat, în prezentarea lor, secțiunile Rezumat și Obiective ale programului de guvernare unde am încercat să redăm (dacă nu au fost deja menționate explicit în programe) acele obiective măsurabile cel puțin ca timp de realizare.

Pas 2.
Am urmărit site-urile partidelor politice care au depus liste naționale de candidați, pe durata precampaniei și în timpul campaniei electorale, pentru a afla programele de guvernare.

Pas 3.
Pentru partidele Alianța Noastră România și Partidul Socialist Român, în lipsa unor programe de guvernare, am citat măsuri din programul politic. Partidul România Mare nu a publicat nici program politic, nici program de guvernare. Lista finală a partidelor prezentate pe pagina Programe de guvernare este formată din Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Partidul Uniunea Salvați România, Alianța Democraților și Liberalilor, Partidul Mișcarea Populară, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Ecologist Român, Partidul România Unită, Partidul Socialist Român.
Disclaimer pentru programele de guvernare ale:

  • Partidului Social Democrat: Partidul Social Democrat publică săptămânal secțiuni în programul de guvernare. Site-ul nostru redă programul de guvernare așa cum a fost prezentat public până la data 21 noiembrie 2016.
  • Partidului Național Liberal: Rezumarea programului de guvernare a Partidului Național Liberal a fost realizată inițial pentru varianta de program numită „Reclădirea națională” (program de guvernare creat în 2015 și disponibil pe site-ul partidului până pe 13 noiembrie 2016). Ulterior, am adăugat și noua propunere de program „100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloș prin Platforma România 100”.

Cum am realizat istoricul alegerilor parlamentare din România?

Pas 1. Am folosit ca surse site-urile Biroului Electoral Central, Agerpres și Wikipedia.

Pas 2.
Pentru secțiunea dedicată transformărilor partidelor din 1990 până în prezent, am folosit ca sursă, cu aprobarea autorului, un grafic al utilizatorului Reddit din postarea de aici.


Cristian PREDA, 25 de ani și câteva sute de partide, colecția Zoon Politikon, Baroque Books&Arts, București, 2015